Cauzele diabetului secundar

Diabetul secundar reprezinta un grup heterogen de afectiuni, ce au in comun faptul ca se cunoaste cu relativa precizie cauza. In continuare se vor prezenta cauzele celor mai frecvente tipuri de diabet secundar.

Defectele genetice ale functiei beta celulare pot apare printr-un defect al unei singure gene. Acest defect este mostenit si se manifesta destul de timpuriu in cursul vietii, uneori chiar din primul an de viata. Tipic este diabetul de tip MODY (Maturity onset diabetes of the young) cu defecte descrise la nivelul a cel putin opt gene (de ex. Glucokinaza sau unii factori de transcriptie).

Cel mai frecvent este un defect al genei ce raspunde de glucokinaza, care este senzorul nivelului glicemiei in pancreas. Modificarile unor gene de transcriptie HNF1A sau HNF4A pot duce la diabet cu progresie clasica ce apare la adolescent sau adultul tanar.

Afectarea unor gene mitocondriale poate duce la diabet cu debut precoce, in primii ani de viata, mostenit de la mama si asociat cu surditate. Se numeste diabet MIDD (Maternal Inherited Diabetes and Deafness), iar mutatia este la nivelul genei mitocondriale m.3243A>G. Daca tatal are boala, copii nu au niciun risc, insa daca mama are boala, toti copii vor mosteni mutatia si implicit grade variate de exprimare a bolii.

Defecte ale canalelor de potasiu de la nivelul celulelor beta pot duce la diabet cu debut rapid, chiar in primele 6 luni de viata. De remarcat ca diabetul debutat in primele 6 luni de viata este cel mai probabil secundar, prin defecte ale canalelor de potasiu (test genetic pentru genele KCNJ11 sau ABCC8) din celulele beta pancreatice si nu de tip 1 asa cum se credea pana acum.

Defecte ale receptorului de insulina sau in gene precum LMNA sau PPARG pot duce la aparitia unui diabet caracterizat prin rezistenta mare la actiunea insulinei.

Sindromul Wolfram asociaza diabet insipid (urinat mult prin lipsa de hormon antidiuretic nu prin glicemie mare), diabet zaharat (urinat mult din cauza glicemiei mari), atrofie optica si surditate.

O serie de medicamente pot duce la cresterea glicemiei, uneori pana la nivelul diabetului zaharat si necesita tratament medicamentos antidiabetic cel putin pe durata administrarii medicatiei. Cei mai periculosi in acest sens sunt glucocorticoizii (de ex. prednison), care pot da in acelasi timp si osteoporoza.

Pastilele contraceptive pot da rareori glicemie mare, mai ales daca femeia a avut diabet gestational la o sarcina anterioara si cantitatea de estrogen din pastila este mare. Terapia de substitutie estrogenica la femeile in postmenopauza nu este periculoasa in acest sens.

Diureticele tiazidice (pentru eliminarea apei) pot creste glicemia daca sunt date in doze mari, prin scaderea nivelului de potasiu. Diureticele de ansa (de ex. furosemid) sunt mai putin periculoase. Antipsihoticele pot da uneori diabet prin crestere in greutate.

Betablocantii pot creste usor glicemia, dar cei moderni beta1 selectivi sunt mult mai siguri. Lista medicamentelor periculoase continua cu exemple de tipul diazoxid, streptozotocin, pentamidine, ciclosporina, beta2 agonisti (medicamente pentru astm), exces de hormon de crestere sau inhibitori de proteaza (pentru HIV/SIDA). Grija cea mai mare trebuie avuta la un pacient cu prediabet, care poate trece la diabet prin expunere la stfel de medicamente.

Unele boli endocrine pot duce la aparitia diabetului prin secretia excesiva a unor hormoni cum ar fi: hormon de crestere de regula dintr-un adenom (tumora) al hipofizei anterioare (acromegalie), glucocorticoizi (sindrom Cushing), noradrenalina (feocromocitom), glucagon (glucagonom), somatostatina (somatostatinom) sau sindromul ovarelor polichistice). Hipertiroidismul, hiperparatiroidismul sau hiperaldosteronismul primar pot contribui la ridicarea glicemie, dar mai rar pana la nivelul de diabet.

Afectarea directa a intregului pancreas poate duce uneori pana la diabet prin pancreatita cronica, hemocromatoza, pancreatita fibrocalculoasa, fibroza chistica sau cancer de pancreas.

Simptomele diabetului secundar

Afectarea genei glucokinazei poate duce la resetarea controlului glicemic pentru a mentine o glicemie la un nivel mai mare, de 100-145 mg/dl (5.5-8 mmol/l), dar relativ fixa. Desi glicemia a jeaun (pe nemancate este usor crescuta, de obicei modificarile hemoglobinei glicozilate sunt minore.

Afectarea genelor factorilor de transcriptie HNF1A sau HNF4A duce la aparitia precoce a unui diabet similar tipului 2 insa la adolescent sau adultul tanar, chiar in absenta excesului ponderal. Acesti pacienti au o incarcare familiala de cazuri similare si raspund bine la pastilele de diabet din clasa sulfonilureicelor (bici pentru pancreas sa secrete mai multa insulina).

Afectarea unor gene mitocondriale poate duce la diabet cu debut precoce, in primii ani de viata si asociat cu surditate. Diabetul MIDD (Maternal Inherited Diabetes and Deafness) debuteaza similar cu diabetul de tip 2, incepand cu adolescenta pana la varste chiar inaintate (media 37 ani), uneori poate fi cu cetoacidoza la debut (8%). Diabetul MIDD se poate asocia cu surditate (75%, mai ales la barbati), insuficienta renala cronica prin glomeruloscleroza focala si segmentala, hipertrofie ventriculara stanga, insuficienta cardiaca si aritmii, statura mai mica, slabiciune musculara, afectiuni gastro-intestinale sau boli psihice.

In primele 6 luni de viata poate apare un diabet asociat unor defecte ale canalelor de potasiu din celulele beta pancreatice, care raspunde mai bine la pastile de diabet (sulfonilureice in doza mare) comparativ cu insulina.

Defecte ale receptorului de insulina sau in gene precum LMNA sau PPARG pot duce la aparitia unui diabet caracterizat prin rezistenta mare la actiunea insulinei. Frecvent se pot observa zone de hiperpigmentare (innegrire) ale pielii de la nivelul unor pliuri cum ar fi la gat (pe ceafa) sau la subbrat, numite acanthosis nigricans. Detectarea acanthosis nigricans la un pacient slab este extrem de sugestiva pentru o forma de diabet secundar. Atunci cand membrele sunt subtiri, fara grasime poate fi vorba de o lipodistrofie familiala, iar in absenta acestui semn poate fi vorba de modificari ale receptorului de insulina.

Sindromul Wolfram asociaza diabet insipid (urinat mult prin lipsa de hormon antidiuretic nu prin glicemie mare), diabet zaharat (urinat mult din cauza glicemiei mari), atrofie optica si surditate.

Clasificare

Atunci cand diabetul are o cauza precisa, bine stabilita el poarta denumirea de diabet secundar. Aproximativ 2% din totalul cauzelor de diabet sunt forme secundare, insa din pacate cea mai mare parte a lor nu sunt recunoscute si atunci sunt catalogate cel mai frecvent ca diabet zaharat tip 2. Diabetul MIDD (Maternal Inherited Diabetes and Deafness) poate afecta pana la 1% din pacientii cu diabet, dar este adesea nediagnosticat. Principalele forme de diabet secundar sunt urmatoarele:

1. Defecte genetice ale funcţiei betacelulare

  • Cromozom 20 (HNF 4alfa): MODY 1
  • Cromozom 7 (glucokinaza): MODY 2
  • Cromozom 12 (HNF 1alfa): MODY 3
  • Cromozom 13 (IPF-1): MODY 4
  • Cromozom 17 (HNF 1beta): MODY 5
  • MODY 6: mutaţii ale genei NEURO D1/BETA2
  • DNA mitocondrial: mutaţie 3243

2. Defecte genetice ale acţiunii insulinei

  • Rezistenţa la insulină tip A
  • Leprechaunism
  • Sindromul Rabson-Mendenhall
  • Diabetul lipoatrofic

3. Boli ale pancreasului exocrin

  • Pancreatopatia fibrocalculoasa
  • Pancreatita
  • Traumatisme/pancreatectomie
  • Fibroza chistica
  • Hemocromatoza

4. Endocrinopatii

  • Sindromul Cushing
  • Acromegalia
  • Feocromocitomul
  • Glucagonomul
  • Hipertiroidismul
  • Somatostatinomul
  • Sindromul Conn

5. Infecţii

  • Rubeola congenitală
  • Citomegalovirus
  • Coksackie B4
  • Urliana

6. Forme rare induse imun

  • Sindromul Stiff-man („omul rigid” sau „înţepenit”)
  • Anticorpi antireceptori la insulină

7. Diabet indus prin medicamente sau substante chimice

  • Acid nicotinic
  • Glucocorticoizi
  • Interferon
  • Hormoni tiroidieni
  • Tiazide
  • Pentamidina
  • Vacor
  • Agonisti alfa-adrenergici şi beta-adrenergici
  • Blocanti de receptori beta-adrenergici

8. Sindroame genetice asociate uneori cu diabet

  • Sindrom Down
  • Ataxia Fiedreich
  • Coreea Huntington
  • Sindrom Klinefelter
  • Sindrom Lawrence-Moon-Biedel
  • Porfiria
  • Sindrom Prader-Willi
  • Sindrom Turner
  • Sindrom Wolfram
  • Distrofia miotonică

Informatii suplimentare

Privacy Preference Center

Close your account?

Your account will be closed and all data will be permanently deleted and cannot be recovered. Are you sure?