Cauzele diabetului secundar

Diabetul secundar reprezinta un grup heterogen de afectiuni, ce au in comun faptul ca se cunoaste cu relativa precizie cauza. In continuare se vor prezenta cauzele celor mai frecvente tipuri de diabet secundar.

Defectele genetice ale functiei beta celulare pot apare printr-un defect al unei singure gene. Acest defect este mostenit si se manifesta destul de timpuriu in cursul vietii, uneori chiar din primul an de viata. Tipic este diabetul de tip MODY (Maturity onset diabetes of the young) cu defecte descrise la nivelul a cel putin opt gene (de ex. Glucokinaza sau unii factori de transcriptie).

Cel mai frecvent este un defect al genei ce raspunde de glucokinaza, care este senzorul nivelului glicemiei in pancreas. Modificarile unor gene de transcriptie HNF1A sau HNF4A pot duce la diabet cu progresie clasica ce apare la adolescent sau adultul tanar.

Afectarea unor gene mitocondriale poate duce la diabet cu debut precoce, in primii ani de viata, mostenit de la mama si asociat cu surditate. Se numeste diabet MIDD (Maternal Inherited Diabetes and Deafness), iar mutatia este la nivelul genei mitocondriale m.3243A>G. Daca tatal are boala, copii nu au niciun risc, insa daca mama are boala, toti copii vor mosteni mutatia si implicit grade variate de exprimare a bolii.

Defecte ale canalelor de potasiu de la nivelul celulelor beta pot duce la diabet cu debut rapid, chiar in primele 6 luni de viata. De remarcat ca diabetul debutat in primele 6 luni de viata este cel mai probabil secundar, prin defecte ale canalelor de potasiu (test genetic pentru genele KCNJ11 sau ABCC8) din celulele beta pancreatice si nu de tip 1 asa cum se credea pana acum.

Defecte ale receptorului de insulina sau in gene precum LMNA sau PPARG pot duce la aparitia unui diabet caracterizat prin rezistenta mare la actiunea insulinei.

Sindromul Wolfram asociaza diabet insipid (urinat mult prin lipsa de hormon antidiuretic nu prin glicemie mare), diabet zaharat (urinat mult din cauza glicemiei mari), atrofie optica si surditate.

O serie de medicamente pot duce la cresterea glicemiei, uneori pana la nivelul diabetului zaharat si necesita tratament medicamentos antidiabetic cel putin pe durata administrarii medicatiei. Cei mai periculosi in acest sens sunt glucocorticoizii (de ex. prednison), care pot da in acelasi timp si osteoporoza.

Pastilele contraceptive pot da rareori glicemie mare, mai ales daca femeia a avut diabet gestational la o sarcina anterioara si cantitatea de estrogen din pastila este mare. Terapia de substitutie estrogenica la femeile in postmenopauza nu este periculoasa in acest sens.

Diureticele tiazidice (pentru eliminarea apei) pot creste glicemia daca sunt date in doze mari, prin scaderea nivelului de potasiu. Diureticele de ansa (de ex. furosemid) sunt mai putin periculoase. Antipsihoticele pot da uneori diabet prin crestere in greutate.

Betablocantii pot creste usor glicemia, dar cei moderni beta1 selectivi sunt mult mai siguri. Lista medicamentelor periculoase continua cu exemple de tipul diazoxid, streptozotocin, pentamidine, ciclosporina, beta2 agonisti (medicamente pentru astm), exces de hormon de crestere sau inhibitori de proteaza (pentru HIV/SIDA). Grija cea mai mare trebuie avuta la un pacient cu prediabet, care poate trece la diabet prin expunere la stfel de medicamente.

Unele boli endocrine pot duce la aparitia diabetului prin secretia excesiva a unor hormoni cum ar fi: hormon de crestere de regula dintr-un adenom (tumora) al hipofizei anterioare (acromegalie), glucocorticoizi (sindrom Cushing), noradrenalina (feocromocitom), glucagon (glucagonom), somatostatina (somatostatinom) sau sindromul ovarelor polichistice). Hipertiroidismul, hiperparatiroidismul sau hiperaldosteronismul primar pot contribui la ridicarea glicemie, dar mai rar pana la nivelul de diabet.

Afectarea directa a intregului pancreas poate duce uneori pana la diabet prin pancreatita cronica, hemocromatoza, pancreatita fibrocalculoasa, fibroza chistica sau cancer de pancreas.

Diabet secundar                                                                                                  Simptomele diabetului secundar