Prima pagină » Diabet zaharat la adult » Complicațiile diabetului zaharat » Piciorul diabetic » Piciorul Charcot

Share this:

Piciorul Charcot se poate vindeca în 1-2 ani cu tratamentul corect

Piciorul CharcotPiciorul Charcot (artropatia Charcot) este o boala progresiva de origine neurologica caracterizata printr-o distrugere progresivă a oaselor şi articulaţiilor piciorului. Apare cel mai frecvent la cei cu neuropatie periferica. Neuropatia periferica poate avea mai multe cauze, dar apare cel mai frecvent la persoanele cu diabet zaharat si la consumatorii cronici de alcool. Oamenii care dezvolta neuropatie periferică se pot plange de durere si furnicaturi la nivelul picioarelor si degetelor de la picioare. Adesea doar un suflu de aer pe picioare poate provoca durere. 

Din pacate pacientii nu constientizeaza ca nu mai au sensibilitate la nivelul membrelor inferioare. Cel mai frecvent ei vor observa acest lucru mult prea tarziu, in momentul in care vor prezenta o leziune la acest nivel. Medicii pot detecta pierderea sensibiltatii in cadrul examenului clinic general, cu ajutorul unui dispozitiv special de testare, numit monofilament. Din momentul diagnosticarii neuropatiei este foarte important prevenirea aparitiei complicatiilor asa cum este si artropatia Charcot.

Piciorul Charcot are drept cauza principala neuropatia

Totusi anumite conditii sunt necesare pentru ca artropatia Charcot sa apara. Primul si cel mai important este neuropatia periferica ce determina scaderea capacitatii pacientului de a simti durerea, iar atunci cand piciorul este lezat pacientul continua sa foloseasca piciorul. Leziunile se agraveaza si nu au timp sa se vindece. Toate acestea duc in final la slabirea si chiar la fracturi osoase, cu prabusirea articulatiilor. In final apare deformarea piciorului. Pacientul nu isi mai poate folosi piciorul, ducand la imobilizare si chiar amputatie. O alta conditie necesara aparitiei artropatiei Charcot o reprezinta prezenta fluxului sanguin adecvat. Piciorul Charcot este o forma grava de picior diabetic cu circulatie sanguina pastrata.

Piciorul Charcot are 3 faze de evolutie

In evolutia sa artropatia Charcot are trei faze. Prima etapă se numeşte dislocare. Aceasta implica fragmentarea osului, dislocare de articulatii si pierderea de masa osoasa.Din punct de vedere clinic, picioarele sau gleznele sunt umflate, rosii si calde (piciorul afectat se simte mai cald decât celălalt); pacientul prezinta durere sau sezatie de jena. Foarte frecvent aceasta faza a artropatiei Charcot este confundata cu o infectie. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate ajuta de multe ori pentru a face distincţia între piciorul Charcot şi infecţia piciorului. Aceasta etapa poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni.

Coalescenta sau sudarea caracterizeaza etapa a doua. In acest stadiu „de vindecare” fragmentele osoase se organizeaza, dar fara formare de os nou. Piciorul este acum mai putin umflat si rosu. 

In cea de-a treia etapa apare formarea de os nou in jurul fragmentelor osoase distruse. Piciorul sau glezna capata un aspect deformat datorita vindecarii într-o poziţie anormala. Culoarea pielii si temperatura se normalizeaza treptat. Datorita acestei deformari a piciorului, pantofii nu se mai potrivesc. Functional, piciorul sau glezna pot fi instabile. Regiunea medie (mijlocie) a piciorului este zona cel mai frecvent afectata.

Complicatiile piciorului Charcot

Prin prabusirea zonei mijlocii a piciorului, apare la nivelul talpii (fata ventrala) o proeminenţă osoasă. La nivelul acestei proeminente fortele de presiune sunt foarte mari iar riscul de aparitie a ulceratiei este foarte mare. In evolutia acestei boli pot apare ulcere, infectia osului si chiar amputatia. Riscul de complicatii creste atunci cand pacientul este obez ceea ce semnifica o presiune mai mare exercitata la nivelul articulatiilor piciorului si a oaselor firave. Deoarece foarte multi pacienti cu diabet au neuropatie diabetica, piciorul Charcot reprezinta o preocupare importanta.

Piciorul Charcot se trateaza foarte greu

Cel mai important lucru in tratamentul piciorului Charcot este un diagnostic corect. Acest lucru nu este usor de facut de cele mai multe ori. Un factor traumatic nu este obligatoriu pentru a decalnsa boala, iar boala este deobicei prezenta cu un debut si o progresie silentioasa. De exemplu un semn al bolii poate fi doar o senzatie de caldura la nivelul piciorului care poate trece foarte usor neobservata.

De aceea de multe ori simptomele piciorului Charcot pot fi confundate cu cele intalnite in celuluita piciorului (o infectie a piciorului). Spre deosebire de celulita, in cazul piciorului Charcot nu avem o infectie, iar tratamentul in cazul piciorului Charcot nu este amendabil cu antibiotice. Totusi multe din cazurile de picior Charcot au asociate o ulceratie ce se poate infecta. In fazele initiale ale bolii radiografia poate sa nu fie suficienta.

Cea mai buna metoda imagistica de diagnostic este rezonanta magnetica nucleara (RMN). Mecanismul patologic al piciorului Charcot este afectarea neurologica. Asadar examenul neurologic poate ajuta foarte mult in diagnostic.

Tratamentul nonchirurgical

In stadiile initiale ale bolii poate fi necesara imobilizarea pacientului. Deoarece oasele piciorului si articulatia gleznei sunt foarte fragile in stadiile initiale ale bolii acestea trebuiesc protejate pentru ca ele sa se poata vindeca. Evitarea sprijinului pe picior este necesara, in general fiind vorba de 6-9 luni. Eventual, in aceasta perioada pacientului i se poate monta o cizma speciala, ce se poate scoate, sau bratari speciale ce reduc fortele de presiune de la nivelul zonelor cu leziuni.

Poate fi necesara folosirea bastonului, carjei sau chiar a scaunului cu rotile. Oasele pot necesita cateva luni pentru a se vindeca, desi la unii pacienti procesul poate dura si mai mult. Pantofi modificati cu insertii specifice, pot fi necesari dupa ce osul s-a vindecat, pentru a permite pacientului sa se intoarca la activitatile lui obisnuite si pentru a preveni aparitia unor alte complicatii ale piciorului Charcot: prevenirea aparitiei ulcerelor si chiar a amputatiei.

Nivelul de activitate fizica poate fi modificat, se instruieste pacientul sa nu forteze piciorul si sa evite traumatismele repetitive de la ambele picioare. Un pacient ce are afectat un picior are un risc foarte mare de a-i fi afectat si celalalt, asadar ambele picioare vor fi protejate. Tehnici de decompresie a nervilor periferici de la nivelul extremitatilor s-au dovedit a avea rezultate excelente in 85% din cazuri. 

Controlul metabolic necesita insulinoterapie cel mai adesea. Ajuta suplimentar benfotiamina si acidul alfa lipoic sub supravegherea unui centru cu experienta

Tratamentul chirurgical

In unele cazuri deformarile osoase ce apar la nivelul piciorului afectat sunt severe si pot necesita interventie chirurgicala de reconstructie. Medicul va va indica interventia chirurgicala necesara si potrivita. Pentru a preveni aparitia piciorului Charcot si a complicatiilor lui trebuie sa respectati cateva masuri. Mentineti glicemiile la un nivel optim pentru a preveni distructia sau progresia leziunii nervoase.

Mergeti la controale regulate, inspectati-va zilnic picioarele si daca observati modificati sau semne anuntati imediat medicul dumneavoastra. Fiţi atenţi pentru a evita lovirea piciorul si nu exagerati cu programul de exercitii. Urmati sfatul medicului pentru a preveni aparitia ulcerelor sau a amputatiei.

Share this:

Autorul acestei pagini este Dr. Sorin Ioacara

error: Conținut protejat prin drepturi de autor!