Numărarea carbohidraților este esențială în diabetul zaharat tratat cu insulină

Autor: Dr. Sorin Ioacara | Ultima modificare: 01 mai 2021

Un abac mare, colorat, de lemn, pe fond alb

Descoperă aici: De ce numărăm hidrații de carbon? | Pentru ce alimente numărăm glucidele? | Pentru ce alimente nu este nevoie să numărăm glucidele? | Cum se numără hidrații de carbon? | Când se cântăresc alimentele?

Numărarea hidraților de carbon nu este complicată. Totuși, la început aveți nevoie de un cântar de bucătărie. După o vreme veți reuși să aproximați și vizual cantitatea de glucide dintr-o masă. Pe termen lung, folosiți această aproximare vizuală a conținutului alimentelor în carbohidrați doar dacă nu aveți acces în acel moment la un cântar de bucătărie.

De ce numărăm hidrații de carbon?

O femeie cu spatele cu bratele deschise in sus

Principalul motiv pentru care trebuie să numărați hidrații de carbon din alimente este stabilirea dozei de insulină de la acea masă. Pentru pacienții care au o “doză” fixă de glucide la fiecare masă, principalul motivul devine aflarea cantității de alimente necesară pentru acoperirea acestei “doze”. Pacienții cu diabet de tip 1 sau cei cu diabet de tip 2 tratat cu insulină trebuie neapărat să învețe să își numere hidrații de carbon de la fiecare masă. Doar așa se pot obține cele mai bune glicemii posibile. Numărarea hidraților de carbon nu este necesară în tipul 2 de diabet tratat fără insulină.

Ca regulă generală, mai mulți hidrați de carbon la o masă înseamnă glicemii mai mari la o oră după masă. Limitarea numărului de glucide la o masă este fundamentală în obținerea unui bun control glicemic. Discutați acest aspect cu medicul dumneavoastră curant.

Lista principalelor motive pentru care numărăm hidrații de carbon cuprinde:

  1. Calcularea dozei de insulină
  2. Atingerea cantității recomandate la acea masă
  3. Limitarea hiperglicemiei postprandiale

Pentru ce alimente numărăm glucidele?

O farfurie alba cu paste si o felie de paine

Principalele alimente pentru care trebuie să numărați hidrații de carbon sunt cele care conțin amidon. Glucidele complexe, așa cum este amidonul trebuie întâi transformate în glucide simple și abia apoi pot fi absorbite. de aceea, creșterea glicemiei este maximă la 1,5-2h după masă. Aceste alimente concentrează o cantitate mare de glucide într-un volum mic. În această categorie intră pâine, biscuiți, paste făinoase, cartofi, orez, cereale și unele legume.

Cea de-a doua categorie de alimente pentru care numărăm glucidele sunt cele care conțin carbohidrați simpli (de ex. glucoza). Aceștia se absorb direct și rapid. În consecință, creșterea glicemiei este maximă la 0,5-1h după masă. Deși cantitatea de glucide este mai mică pentru același volum comparativ cu alimentele bogate în amidon, riscul de hiperglicemie imediat după masă este mai mare. În plus, apare și un risc mai mare de hipoglicemie la 2-3h după masă deoarece absorția glucidelor simple se termină mai repede comparativ cu cea a glucidelor complexe. Găsim glucide simple în fructe, sucuri de fructe, gem, dulceață, lapte, iaurt și dulciuri.

Principalele alimente pentru care trebuie să numărați hidrații de carbon sunt următoarele:

  1. Pâine, indiferent de tipul ei
  2. Produse de panificație (de ex. baghete)
  3. Cornuri
  4. Brioșe
  5. Covrigi
  6. Biscuiți
  7. Produse de patiserie
  8. Paste făinoase
  9. Orez
  10. Cartofi
  11. Mazăre
  12. Porumb
  13. Fasole
  14. Boabe uscate de legume (de ex. mazăre, fasole)
  15. Grâu
  16. Ovăz
  17. Orz
  18. Alimente cu făină (coapte)
  19. Fructe
  20. Sucuri de fructe
  21. Sucuri îndulcite cu zahăr
  22. Gem
  23. Dulceață
  24. Prăjituri
  25. Gogoși
  26. Dulciuri
  27. Înghețată
  28. Lapte
  29. Iaurt
  30. Condimente dulci (de ex. ketchup)

Pentru ce alimente nu este nevoie să numărăm glucidele?

O bugata de carne facuta la gratar pe un fond neclar

Principalele alimente pentru care nu este nevoie să numărați hidrații de carbon sunt cele care nu conțin glucide. Aceste alimente pot conține proteine sau lipide. Exemple de astfel de alimente sunt carnea și uleiul de măsline. Consumate în cantități mici sau moderate nu pun în general probleme semnificative. Pentru cei dispuși să învețe calcule mai complexe se poate totuși ține cont de transformarea lor ulterioară în glucide.

Există și alimente care deși conțin hidrați de carbon, numărarea lor nu este în general necesară. Motivul este faptul că procentul de glucide din aceste alimente este atât de mic încât pot fi consumate fără probleme în cantități moderate. Pentru a nu fi incluse la numărătoarea hidraților de carbon este nevoie ca procentul de glucide să fie de sub 5%. Exemple de astfel de alimente sunt castraveți, ciuperci, sparanghel, spanac sau conopidă.

Principalele alimente pentru care nu este nevoie să numărați hidrații de carbon sunt următoarele:

  1. Carne
  2. Fructe de mare
  3. Ouă
  4. Ulei
  5. Unt
  6. Margarină
  7. Brânză
  8. Castraveți
  9. Ciuperci
  10. Sparanghel
  11. Spanac
  12. Conopidă
  13. Țelină
  14. Salată verde
  15. Ridichi
  16. Varză
  17. Gulii
  18. Lobodă
  19. Ștevie
  20. Bame
  21. Urzici
  22. Rucola
  23. Usturoi
  24. Piper
  25. Oregano
  26. Muștar
  27. Scorțișoară
  28. Apă
  29. Ceai
  30. Cafea

Cum se numără hidrații de carbon?

Un mini calculator, alb, pentru calcule simple, asezat pe o masa alba

Fiecare aliment în parte conține un anumit procent de hidrați de carbon. Acest procent poate varia între 0% (ulei) și 100% (zahăr). Un procent de 50% hidrați de carbon însemnă că 100g din acel aliment conține 50g de carbohidrați. Puteți afla procentul de glucide din fiecare aliment consultând tabele nutriționale. Fiecare aliment care conține cel puțin 5% glucide trebuie cântărit folosind un cântar de bucătărie. Puteți cântări o farfurie înainte și după adăugarea alimentului de interes. Diferența dintre cele două valori înregistrate de cântar va fi greutatea alimentului adăugat.

De exemplu, o felie de pâine este cântărită și constatăm că are 20g. Pâinea are 50% glucide. Cantitatea de hidrați de carbon din acea felie de pâine este 20 X 50 / 100 = 10g. Ca punct de reper, un pliculeț de zahăr pentru cafea conține 4g de hidrați de carbon (zahăr). Cu alte cuvinte, o felie de pâine de 20g conține 2,5 pliculețe de zahăr pentru cafea.

Alimentele ambalate vor avea înscris pe ambalaj informații referitoare la procentul de glucide și cantitate. Citiți cu atenție aceste informații și folosiți-le pentru a afla numărul de carbohidrați dintr-o porție. De exemplu, dacă intenționați să consumați jumătate dintr-un aliment ambalat, care are 10% glucide și o cantitate totală de 200g, numărul de hidrați de carbon pe care îi consumați este de 0,5 X 200 X 10 / 100 = 10g.

Când se cântăresc alimentele?

O ceasca alba cu lapte intre boabe negre de cafea si o ceasca alba cu cafea pe o masa alba

Majoritatea alimentelor își modifică procentul de hidrați de carbon prin preparare. De aceea, este important să le cântăriți în funcție de informația pe care o aveți despre procentul de glucide. Dacă știți procentul de dinainte de preparare trebuie să cântăriți alimentele înainte de preparare. Dacă știți procentul de carbohidrați după preparare atunci le cântăriți după preparare.

Exemple

Cartofii au 20% glucide dacă sunt fierți. Acest procent devine 40% pentru cartofii prăjiți pai.

Pastele au 20% glucide, dar cântărite după fierbere.

Fructele a căror coajă nu se mănâncă vor fi găsite în tabele cu procentul lor după îndepărtarea cojii. Fructele care se consumă cu tot cu coajă au procentele calculate cu tot cu coajă.

Pâinea proaspătă are în general 50% hidrați de carbon. Pâinea bine prăjită are 70% glucide. Pâinea se cântărește mai bine înainte de prăjire (50% glucide) deoarece gradul de deshidratare obținut variază foarte mult.

Sugestii

Puteți trimite sugestii anonime, fără să fie nevoie să aveți cont pe site. Nu veți primi un răspuns direct (sunt anonime), dar voi ține cont de ele pentru îmbunătățirea site-ului.

Bibliografie

  1. Ghidul Societății Americane de Diabet 2021
  2. Ghidul Societății Internaționale de Diabet la Copil și Adolescent (ISPAD) 2018
Up arrow