Prima pagină » Diabet zaharat la adult » Complicațiile diabetului zaharat » Arterita

Share this:

Boala arterială periferică (arterita) este principala cauză a amputațiilor

arteritaÎn această pagină găsiți informații despre arterita la pacienții cu diabet zaharat. Arterita este o complicatie a diabetului cunoscuta si sub denumirea medicala de boala arteriala periferica. Ea reprezinta o afectiune a vaselor de sange de la nivelul membrelor inferioare. Acestea se ingusteaza sau chiar se blocheaza prin acumularea depozitelor de grasime la nivelul peretilor. Acest lucru duce la scaderea sau chiar blocarea totala a fluxului sangvin la acest nivel. Aceasta boala este asociata cu un risc inalt de a face infarct miocardic (IM) sau accident vascular cerebral (AVC). Motivul este faptul ca vasele de la acest nivelul sufera aceleasi modificari ca cele de la nivelul membrelor inferioare. Scaderea semnificativa a fluxului de sange la nivelul picioarelor reprezinta un factor de risc major pentru amputatii.

Factori de risc pentru arterita

Persoanele cu diabet au un risc mai mare de a face boala arteriala periferica. Similar, exista si un risc mult mai mare de a face infarct sau accident vascular cerebral. Acest lucru apare in special cand glicemiile sunt crescute pentru o perioada indelungata de timp.

Alte conditii care sunt asociate cu un risc mai mare de a face arterita sunt: fumatul, hipertensiune arteriala, dislipidemie, obezitate, sedentarism, varsta inaintata, istoric de boli cardiovasculare (infarct, accident vascular cerebral).

Simptome de arterita

Cel mai frecvent pacientii cu boala arteriala periferica prezinta durere la nivelul membrelor inferioare. Aceasta durere apare la mers si dispare dupa cateva minute de repaus. Simptomatologia difera foarte mult de la persoana la persona. In stadiile incipiente pacientul poate simti doar amorteli, furnicaturi sau senzatie de rece la nivelul gambelor sau picioarelor. Diagnosticul bolii arteriale periferice se poate face cu ajutorul unui test foarte simplu numit indicele glezna-brat. Acest test consta in determinarea presiunii arteriale la nivelul gambei si bratului. Daca presiunea arteriala de la nivelul gambei este mai mica decat cea de la nivelul bratului este posibil sa aveti boala arteriala periferica. Alte teste folosite pentru diagnosticul bolii arteriale periferice sunt: angiografia, ecografia, RMN.

Metode de tratament pentru arterita

Tratamentul bolii arteriale periferice difera in functie de stadiul acesteia: activitate fizica, medicatie, chirurgie vasculara. Activitatea fizica usoara ca de exemplu mersul pe jos poate ajuta atat la prevenirea bolii cat si la ameliorarea ei. Renuntarea la fumat este obligatorie. Un control glicemic optim poate preveni sau incetini dezvoltarea bolii.

Controlul tensiunii arteriale este o parte foarte importanta, ea trebuie mentinuta la un nivel de sub 130/80. Controlul grasimilor din sange este de asemenea foarte important. Medicul dumneavoastra va poate indica un tratament adecvat pentru controlul acestor factori. 

In unele cazuri poate fi necesara interventia chirurgicala. Sunt doua proceduri importante: angioplastia si bypass-ul arterial. Angioplastia este o procedura ce foloseste un cateter ce are atasat un balon, cu care se patrunde la nivelul arterei stenozate. Cand se ajunge la nivelul zonei de stenoza balonul este umflat si se realizeaza astfel marirea lumenului arterial. La acel nivel este introdus un stent ce va mentine artera permeabila. Bypass-ul arterial foloseste o grefa de artera, luata in general de la pacient, din alta parte a corpului, care este pusa in locul arterei stenozate pentru a obtine o buna vascularizatie a tesuturilor de la acel nivel.

Share this:

Autorul acestei pagini este Dr. Sorin Ioacara

error: Conținut protejat prin drepturi de autor!