Prima pagină » Complicațiile diabetului » Neuropatie » Cauzele neuropatiei diabetice

Cauzele neuropatiei diabetice și mecanismele ei de apariție

Autor: Dr. Sorin Ioacără

O sarcina electrica rosu deschis se descarca prin multe mici fulgere pe peretii unui glob de sticla, vazut foarte de aproape.

Descoperă aici: Cauze de neuropatie | Mecanismele distrugerii nervoase | Cauze nelegate de diabet

Cauzele neuropatiei diabetice sunt o combinație de factori de agresiune metabolică și vasculară. Principala cauză a neuropatiei diabetice este legată de persistența unor glicemii mari pe o perioadă mai lungă de timp. Leziunile de neuropatie diabetică nu apar difuz, pe tot traiectul nervului. La început, distrugerile sunt localizate în porțiunea cea mai depărtată de coloana vertebrală.

Uneori însă leziunea poate să fie chiar la rădăcina acestuia (lângă coloana vertebrală). Lezarea nervului în imediata vecinătate a coloanei vertebrale, fără defecte anatomice poate semăna foarte mult cu o hernie de disc. Denumirea medicală a acestei probleme este poliradiculonevrită.

Majoritatea nervilor periferici au atât fibre senzitive, cât și motorii. Neuropatia diabetică va afecta mult mai puternic fibrele senzitive față de cele motorii. Cu timpul, ambele tipuri de fibre vor fi lezate. 

Cauzele neuropatiei diabetice

Un doctor se uita la un telefon pe care scrie "why?" sugerand cauzele neuropatiei diabetice

În peste 99,9% din cazuri primele leziuni nervoase nu sunt la originea nervului. Ele apar în porțiunea lui cea mai depărtată față de coloana vertebrală. Capacitatea de apărare împotriva agresiunii dată de diabet scade treptat pe măsură ce ne îndepărtăm de originea lui. Originea nervilor periferici este la nivelul măduvei spinării. Nervii cranieni își au originea în trunchiul cerebral aflat la baza creierului.

Cei mai vulnerabili nervi la agresiunea mediului diabetic sunt cei foarte lungi. Datorită lungimii lor foarte mari, nervii care ajung în zona tălpii (zona plantară) sunt primii afectați.

Pentru aceleași glicemii, furnicăturile și amorțeala tălpilor va apare mai repede la pacienții mai înalți. Un picior mai lung înseamnă o scădere suplimentară a capacităților defensive la vârful extrem al nervilor care îl deservesc.

Principalele cauze ale neuropatiei diabetice sunt următoarele:

  1. durata de evoluție a diabetului
  2. hemoglobina glicozilată
  3. timpul petrecut în hiperglicemie și hipoglicemie
  4. reducerea timpului petrecut în normoglicemie – 70-180 mg/dl (3,9-10 mmol/l)
  5. valoarea deviației standard a glicemiilor mai mare de o treime din valoarea mediei glicemiilor pe trei luni folosind un senzor de glicemie
  6. vârsta
  7. dislipidemia (grăsimea crescută în sânge)
  8. hipertensiunea arterială
  9. fumatul
  10. excesul ponderal
  11. înălțimea
  12. retinopatia diabetică
  13. boala renală cronică diabetică
  14. alte boli cardiovasculare

Mecanismele distrugerii nervoase din neuropatia diabetică

Mecanism de ceas sugerand mecanismul de aparitie a neuropatiei diabetice

Diabetul zaharat este o afecțiune endocrino-metabolică în care există concomitent atât procese de distrucție, cât și de reparație nervoasă. Cauzele neuropatiei diabetice sunt legate de ruperea în timp a echilibrului dintre aceste două procese, în favoarea distrucției. Leziunile nervoase vor tinde să se acumuleze, până se atinge pragul de apariție a simptomelor specifice.

Înclinarea balanței în favoarea reparațiilor tisulare poate duce la ameliorarea simptomelor. Rezultă de aici importanța cunoașterii factorilor care sunt răspunzători de menținerea acestui echilibru.

Principalele mecanisme prin care se produc leziunile nervilor în cadrul neuropatiei diabetice sunt următoarele:

  1. Agresiunea metabolică
  2. Agresiunea vasculară
  3. Reducerea capacității de reparare nervoasă

Agresiunea metabolică

Glucoza este combustibilul preferat al organismului. Arderea sa degajă multă energie și lasă în urmă puțină “cenușă”. Creșterea concentrației de glucoză din interiorul celulelor face ca aceste arderi să fie mai intense și cantitatea de “cenușă” produsă mai mare.

Transportul de glucoză din exterior către interiorul celulelor din nervii periferici este crescut în diabetul zaharat. Motivul este faptul că la acest nivel transportul glucozei nu depinde de prezența sau absența insulinei.

El depinde doar de diferența de concentrație a glucozei din mediul extracelular și cel intracelular. Glicemia crescută face ca fiecare celulă din nervii periferici să fie practic “inundată” de glucoză.

În diabetul zaharat, celulele din nervii periferici au o concentrație intracelulară crescută de glucoză. Ea este proporțională cu disponibilitatea de glucoză din sânge (glicemia). Pentru a evita creșterea arderilor până la un nivel potențial catastrofal, excesul de glucoză din celulele sistemului nervos periferic forțează creșterea activității unor căi de metabolizare mai puțin utilizate ale glucozei.

Aceste căi secundare de metabolizare a glucozei ajută celula să scape de o parte importantă din excesul de glucoză. Cauzele neuropatiei diabetice sunt legate de problemele create de aceste căi secundare de metabolizare a glucozei.

Principalele căi metabolice activate de excesul intracelular de glucoză implicate în apariția neuropatiei diabetice sunt următoarele:

  1. zaharisirea iremediabilă a unor molecule
  2. creșterea producției unui alcool numit sorbitol
  3. creșterea producției unor substanțe cu azot
  4. activarea unei enzime care depune fosfor pe diverse molecule
  5. activarea unei enzime speciale din jurul ADN-ului
  6. creșterea stresului oxidativ

Agresiunea vasculară

Pentru a putea trăi nervii periferici au nevoie de oxigen și substanțe nutritive. Acestea sunt furnizate prin intermediul unor vase de sânge foarte subțiri care intră în interiorul nervilor.

Diabetul zaharat face ca aceste vase de sânge să aducă mai puțin oxigen și substanțe nutritive prin următoarele mecanisme:

  1. îngroșarea pereților vasculari
  2. înfundarea parțială a vaselor care irigă nervii periferici
  3. reducerea locală a factorilor care previn închegarea nepotrivită a sângelui
  4. obstrucția totală a unor vase mici din interiorul nervilor periferici

Reducerea disponibilității oxigenului la nivelul nervilor periferici se numește ischemie nervoasă. Ea poate accelera procesul de metabolizare alternativă a glucozei și apariția locală a unei mici inflamații.

Creșterea zaharisirii unor molecule din peretele vascular duce la apariția așa-numiților “produși de glicozilare avansată”. Aceștia sunt responsabili pentru îngroșarea și scăderea permeabilității peretelui vascular la oxigen și substanțe nutritive. Agresiunea vasculară se întrepătrunde cu cea metabolică creând un cerc vicios din care este foarte greu de ieșit.

Reducerea capacității de reparare nervoasă

Un debit mic de leziuni nervoase apar în mod obișnuit și la persoana fără diabet zaharat. Aceste leziuni sunt rapid reparate atât timp cât există disponibil local factori de stimulare a reparațiilor nervoase. Diabetul zaharat este responsabil pentru creșterea intensității cu care apar leziunile nervoase și scăderea disponibilității locale de factori de stimulare a reparațiilor nervoase.

Principalii factori de stimulare a reparațiilor nervoase reduși de diabet sunt următorii:

  1. factorul de creștere al nervilor
  2. factorul cerebral de întreținere a nervilor
  3. neurotrofina 3
  4. factori de creștere asemănători insulinei
  5. factori de creștere a endoteliului vascular
  6. insulina

Foarte mulți din acești factori sunt transportați în cantități semnificative prin interiorul nervilor pornind de la baza lor (măduva spinării). O parte din cantitatea inițială se consumă sau se pierde pe drum.

Cauzele neuropatiei diabetice sunt legate și de faptul că la “vârful” nervilor ajunge o cantitate de factori de stimulare a reparațiilor nervoase mai mică față de restul nervului. Acest lucru contribuie la suspiciunea apariției leziunilor nervoase în primul rând la capătul distal al nervilor. Distal înseamnă cel mai îndepărtat de coloana vertebrală.

Alte cauze ale neuropatiei, nelegate de diabet

O femeie cu spatele cu bratele deschise in sus sugerand intrebarea "de ce?"

Diabetul zaharat reprezintă principala cauză cunoscută de neuropatie. Cauzele neuropatiei sunt însă mult mai extinse. În afara diabetului există o mulțime de alte situații care pot duce la apariția neuropatiei. Aceste situații pot apare întâmplător și la un pacient cu diabet bine controlat. El nu va face în acest caz neuropatie diabetică, ci neuropatie secundară unei alte cauze în afară de diabet.

În același timp putem considera diabetul zaharat ca un “catalizator” pentru apariția oricărei boli cunoscute. Acestea apar mai frecvent, mai repede și evoluează mai grav în prezența diabetului zaharat.

Lista extinsă a cauzelor neuropatiei, cu excepția celor legate de diabet este următoarea:

  1. Afecțiuni metabolice
    • Boală cronică de rinichi
    • Boală cronică hepatică
  2. Intoxicații
    • Alcool
  3. Boli genetice
  4. Deficite nutriționale
    • Deficit de vitamina B1, B6, B12 sau E
    • Deficit de cupru
    • Malabsorbție (de ex. după chirurgie bariatrică)
  5. Efecte adverse ale unor medicamente
    • Chimioterapie
    • Colchicină
  6. Boli autoimune
    • Poliartrită reumatoidă
    • Lupus
    • Sarcoidoză
  7. Boli infecțioase
    • Hepatita B sau C
    • HIV
  8. Neoplazii
  9. Cauze necunoscute

Interesant? Distribuie!

Facebook Twitter E-mail Pinterest WhatsUpp
Up arrow
error: Conținut protejat prin drepturi de autor!